Презентация на тему Sărbătorile de iarna  în tradiţia populară

Sf. Mucenic Ignatie Teofanul din calendarul ortodox. In ziua

de Ignat se taie porcul şi nu e bine să lucrezi altceva. Se spune ca în noaptea de dinainte porcul işi visează moartea. Cu sîngele porcului se face semnul crucii pe fruntea copiilor, ca să fie sănătoşi peste an.

personificat în chipul unui moş, fratele mai mic al

lui Mos Crăciun, despre care se spune că ar fi fost păstor. Ajunul Crăciunului începe cu colindul "Bună dimineaţa la Moş Ajun!", casele frumos împodobite îşi primesc colindătorii. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi chiar bani. Se crede ca zgîrciţii primesc pedepse de la Moş Ajun (cele mai grele fiind ale acelora care nu primesc uratorii).

se leagă, peste timpuri, de cultul solstiţiului de iarna,

al lui Crăciun, dar şi de datinile române legate de zilele "Soarelui Invingător" si Saturnalii. Crăciunul marchează însă şi un nou ciclu de viaţă, inceputul unui nou an român. Obiceiurile au semnificaţii multiple.

ale purităţii, ale curăţeniei fizice si morale. Abia în

ziua de Crăciun colindau flăcăii. Grupul de colindători se organizează şi merge din casă în casă. Toţi sînt cu clopoţei, beţe si bice care au menirea ca, prin zgomotul făcut, să alunge forţele rele. Aici trebuie amintite jocurile cu măşti: capra cu variantele sale - camila si chiar girafa, ursul, căluţii. Crăciunul este marcat si printr-o masă bogată, la care trebuie să nu lipsească colacii, cornurile, fructele, peştele, dulciurile şi băutura.

se întîlneşte la toate popoarele creştine. Acest obicei vrea

să amintească steaua care a vestit naşterea lui Isus şi i-a călăuzit pe cei trei magi. Micul cor al stelarilor, care intră în casă in zilele Crăciunului, cîntă versuri religioase despre naşterea lui Isus: "Steaua sus răsare"; "In orasul Viflaim" ş. a.